Marioara Godeanu este membră a secţiei de biologie a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, conferenţiar universitar la mai multe universităţi din Bucureşti şi din ţară şi a condus multă vreme Laboratorul de Biosenzori şi pe cel de Fenomene Energo-Informaţionale în Ecosisteme la Centrul de Cercetări pentru Tehnologii Ecologice.
Este membră a mai multor societăţi ştiinţifice şi profesionale din România şi din străinătate, a publicat mai bine de 150 de lucrări ştiinţifice şi a coordonat mai multe volume de lucrări ale unor simpozioane ştiinţifice. Pentru cercetările sale, în 1989 a obţinut premiul Academiei Române, Premiul Special al Organizaţiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuală la Bruxelles, în 1992, şi Marele Premiu al Salonului de Inventică de la Jena, în 1993. Are 11 medalii de aur la diferite saloane de inventică (Geneva, Budapesta, Jena, Nürnberg, Bruxelles, Iaşi), 9 medalii de argint şi una de bronz, 13 premii naţionale şi internaţionale pentru invenţiile brevetate. De asemenea, pentru filmele cu tematică de protecţie a mediului (realizate la concurenţă cu filmele lui Cousteau), la studioul de film documentar "Alexandru Sahia”, în perioada 1978-1995, a obţinut 4 premii internaţionale. În România, celebritatea Marioarei Godeanu este legată de realizarea "piramidei de la Piteşti”, destinată "oficial” epurării apelor industriale uzate cu ajutorul plantelor acvatice (alge, cianobacterii). Neoficial, piramida de la Piteşti i-a facilitat însă Marioarei Godeanu observaţii fascinante, legate de cunoaşterea fenomenelor de graniţă dintre diferite ştiinţe, de evidenţierea efectului diferitelor forme geometrice asupra structurilor vii şi nevii. Un soi de "paranormal” al ştiinţei care o aşează în elita celor mai îndrăzneţi cercetători din domeniul biologiei. Dar dincolo de această înşiruire de titluri şi premii
