Criza economică i-a lovit puternic şi pe medicii veterinari. În mediul rural, aceştia supravieţuiesc tot mai greu. Nu au salarii, iar încasările pe serviciile prestate sunt singurele venituri. În aceste condiţii, s-a ajuns ca în Dolj să fie situaţii cu un cabinet veterinar la două şi chiar trei comune.

Doljul numără în prezent 250 de medici veterinari, din care 20 sunt pensionari care continuă să-şi desfăşoare activitatea. Din aceştia, 46 sunt funcţionari publici, iar alţi 12 au contracte pe perioadă determinată cu supermarketuri, abatoare sau unităţi de procesare. 82 de cadre medicale desfăşoară activităţi de tratare a animalelor din partea Direcţiei Sanitar-Veterinare în 111 comune şi oraşe din judeţ. În unele cazuri, este un singur cabinet la două şi chiar trei comune. Restul de aproximativ 120 de cadre medicale au cabinete particulare ori farmacii. „La Botoşeşti-Paia şi Gogoşu există un singur cabinet, la fel se întâmplă şi în zona Amărăştii de Jos, Amărăştii de Sus şi Dobroteşti, dar şi în comunele Unirea, Terpeziţa, Orodel. Totodată, medicul veterinar din Calafat deserveşte şi localitatea Basarabi“, a precizat dr. Costică Retea, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari Dolj.

Trăiesc din banii alocaţi programelor naţionale

Numărul redus al veterinarilor nu este tratat ca o criză de personal, întrucât lupta se duce pentru supravieţuire, efectivele de animale fiind în scădere. „Înainte de revoluţie, în Dolj, anual, erau un milion de porci crescuţi în abatoare şi în gospodării, acum se numără numai 140.000, bovine erau 200.000 şi acum sunt doar 35.000. Ovinele au rămas mai multe, fiind 180.000, dar şi la ele s-a înregistrat o scădere, pentru că înainte erau 500.000. În ceea ce priveşte caprinele, avem 120.000, în loc de 500.000-600.000 cât erau iniţial. Pe lângă numărul mic de animale, se adaugă şi faptul că tot mai multe persoane nu