Poezia este joc (uneori... şi voie bună!), gratuitate, gratitudine. De la jocul ingenuu cu sânul mamei, în copilărie, la jocul maturităţii grave.
Gratuitatea aparţine artei. Poetul este şi homo ludens. Nu scriu pentru a investi bani în palate (eventual cu... turnuleţe de fildeş), ci înalţ castele de nisip pe plajele limbii materne. Gratitudinea (mulţămita) este reverenţa pentru cei care m-au învăţat carte, pentru dascăli, magiştri, părinţi.
Am parcurs fragmente din Biblie înainte de plecare. Am recitit după revenire ediţia păstrată de la tatăl meu (Sfânta Scriptură, tradusă în vremea Domniei Majestăţii Sale CAROL I REGELE TUTUROR ROMÂNILOR – Din îndemnul şi cu purtarea de grijă a Înalt Prea Sfinţitului Dr. Miron CRISTEA Patriarhul României. Comisia de traduceri: P.S. Nicodim – Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, Părintele Grigore Pişculescu (scriitor Gala Galaction) şi Părintele Vasile Radu. Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1936): „...Altă dată (sic!) eraţi întuneric, iar acum sunteţi lumină întru Domnul; umblaţi ca fii ai luminii! Pentru că roada luminii e în orice bunătate, dreptate şi adevăr.” (Epistola Sfântului Apostol Pavel către Efeseni; cap.5/ 8-9).
Ştiind că la acest turnir va participa şi poetul Adrian Popescu mi-am amintit unul dintre versurile lui celebre: Odată am ştiut să zbor, odată,/ Dovadă n-am, dar îmi aduc aminte...
Am plecat „în zbor” cu autocarul, într-o echipă minunată de muze şi poeţi. Mai fusesem la Efes, graţie proiectului suedezo-grecesc din 14-24 nov. 1994, cu participarea a peste 400 de scriitori din toată lumea. Remarcam, pe drum, în dialog cu Horia Gârbea şi Gabriel Coşoveanu absenţa, după prima efesiadă, a scriitorilor plecaţi la Domnul: Laurenţiu Ulici, Mariana Marin, Octavian Paler, Dan Laurenţiu, Mircea Ciobanu, Petre Stoica, Marius Tupan, Radu G. Ţeposu, Iustin Panţa...
În acest dif