Rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, de execuţie, aşadar, unul derivat, şi nu originar, cum este cel al preşedintelui Romaniei, arată Curtea Constituţională a României in motivarea deciziei din prin care a constatat că sunt neconstituţionale trei articole din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene.
În document, judecătorii fac trimitere şi la decizia din 27 iunie prin care s-a constatat existenţa unui conflict juridic între Guvern şi preşedinte generat de acţiunea Executivului şi a primului-ministru de a-l exclude pe şeful statului din componenţa delegaţiei care participă la Consiliul European.
Curtea arată că a statuat cu acel prilej că în exercitarea atribuţiilor constituţionale, preşedintele participă la reuniunile Consiliului European în calitate de şef al statului, atribuţie care poate fi delegată de către acesta, in mod expres, primului-ministru.
"Acest text constitutional ii permite sa traseze liniile viitoare pe care statul le va urma in politica sa externa, practic sa ii determine orientarea in planul relatiilor externe, tinand cont, desigur, de interesul national. O atare conceptie este legitimata de caracterul reprezentativ al functiei, presedintele fiind ales de cetateni prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat", se arata in document.
De asemenea, se arata ca, in planul politicii externe, primul-ministru are competenta constitutionala de a asigura realizarea politicii externe a tarii [art.102 alin.(1) din Constitutie], ceea ce inseamna ca in functie de orientarea stabilita de reprezentantul statului in plan extern, care este presedintele statului, Guvernul, prin reprezentantul sau, urmeaza sa implementeze in mod corespunzator masurile fata de care statul s-a angajat.
"Prin urmare, Curtea a constatat ca rolul Guvernului in politica
