La un an de când românii pot împărți îngrijirea copiilor, lucrurile nu s-au schimbat radical. „Marele pas s-a făcut, deciziile se iau împreună de părinți, însă termenele de judecată date de instanţe rămân extrem de lungi. La ordonanţa prezidenţială, cazuri urgente, se dau termene şi la 45 de zile. La procese e mai rău: săptămâna trecută am primit la un caz termen în martie 2013”, exemplifică avocatul Bogdan Drăghici.

„Prin înţelegere cu fosta parteneră obţii mult mai mult decât îţi dă orice instanţă. Nu sfătuiesc pe nimeni să meargă doar pe mâna legii că pierde”, este sfatul lui Florin Georgescu, tăticul unei fetiţe de trei ani, care a trecut inclusiv printr-un proces de custodie comună.

Varianta împărţirii custodiei este posibilă în România de la 1 octombrie 2011, când a intrat în vigoare noul Cod Civil. „Sentinţa de custodie comună nu înseamnă totul, dacă nu se stabileşte şi un program de legături personale consistente”, este de părere avocatul Bogdan Drăghici, care se plânge şi de faptul că termenele de judecată sunt foarte lungi.

O variantă pentru rezolvarea acestui neajuns este, mai nou, medierea, obligatorie din octombrie 2012, care poate scurta termenul unul proces de divorţ şi custodie de la câţiva ani la câteva săptămâni.

„Custodia comună îţi dă un plus de legitimitate, te poţi implica la nivel decizional în educaţia copilului. Înainte nici nu erai întrebat. Conflictele între părinţi se diminuează sau chiar dispar pentru că niciunul nu se mai consideră perdant”, crede Florin Georgescu.

Acum doi ani, Florin a decis să-şi încheie relaţia de concubinaj cu mama micuţei. Femeia i-a permis să-şi viziteze fetiţa la domiciliul ei. Florin lucra în Bucureşti şi era nevoit să vină săptămânal la Braşov să-şi vadă copilul. Dar bărbatul îşi dorea să aibă posibilitatea să o aducă şi în Bucureşti, la bunici. Cum femeia nu îi permitea, a cerut cust