Un clasament al instituţiilor cu activitate de cercetare din România realizat de Ad Astra, asociaţia oamenilor de ştiinţă din România, scoate la iveală un adevăr crunt: numeroase universităţi particulare sunt mult mai slab cotate din punct de vedere al producţiei ştiinţifice (a se citi nivel de şcolarizare) decât o serie de colegii sau licee din ţară, direcţii de dezvoltare, agenţii de mediu, institute, întreprinderi, combinate etc. Clasamentul s-a realizat pe baza articolelor ştiinţifice ISI Thompson (recunoscute şi cu impact internaţional) redactate de angajaţii acestor entităţi universitare, în perioada ultimilor zece ani.
Profesori neinteresaţi de cercetare
Pe lista clasamentului apar aproape 800 de nume. Iar surprizele nu sunt puţine. Spre exemplu, Colegiul Fraţii Buzeşti din Craiova ocupă poziţia 175, iar după el se înşiră nu mai puţin de 25 de universităţi. Altfel spus, în unele licee/colegii din România elevii sunt instruiţi de profesori mai bine pregătiţi şi mai interesaţi în cercetarea ştiinţifică de calitate decât întregul personal al unor universităţi precum: Gheorghe Zane, Iaşi (poziţia 746); Tibiscus, Timişoara (742); Artifex, Bucureşti (739); Constantin Brâncoveanu (736); Universitatea Agora, Oradea (735); Ioan Slavici, Timişoara (721); Universitatea Creştină Partium, Oradea (715); George Bacovia, Bacău (685).
Iar cazul colegiului din Craiova nu este singular. În clasamentul producţiei ştiinţifice găsim un număr impresionant de colegii mai bine clasate decât alte universităţi: Colegiul de Ştiinţele Naturii Emil Racoviţă, poziţia 180; Spiru Haret, Cluj (280); Petru Rareş, Piatra Neamţ (286); Grigore Moisil, Braşov (297), Mircea Eliade, Sighişoara (310); Anghel Saligny, Bacău (347); Mihai Eminescu, Satu Mare (375); Tra-ian Vuia, Galaţi (439). Liviu Giosan, unul dintre fondatorii Ad Astra şi cercetător la Woods Hole Oceanographic Insti
