Gigi Becali anunață că va fi susținut de PNL și USL să candideze pentru un fotoliu de parlamentar de București. Monica Iacob Ridzi, a fost ”recuperată”, alături de alți perdanți din USL și PDL pe listele PP-DD. Forța Civică, co-fondatoare a ARD, e plină și ea de nume intrate ”pe linie moartă” în fostele lor formațiuni politice. Alegerile din 9 decembrie o iau razna. Deși, e impropriu să le mai numim ”alegeri”. Pentru aceasta ar fi nevoie de opțiuni alternative, care să justifice termenul de ”alegere”. Când pe buletinele de vot apar însă aceleași personaje, doar cu siglele și culorile politice schimbate, nu mai poate fi vorba de ”alegeri”, ci de lipsa acestora.
Nu mai e o noutate, sistemul politic autohton a dobândit o incredibilă putere de auto-conservare. Scopul politicienilor români nu e de a convinge electoratul pentru a le acorda votul, ci de a-l determina să nu se prezinte la vot. Să i se facă silă, lehamite. Cu cât mai puțini români vor fi prezenți la urne, cu atât mai ușor rezultatele pot fi controlate și manipulate. Cu atât mai decisive vor fi ”sistemele” lui Dragnea și Videanu. Votul-viteză, traseismul electoral, votul morților. Victoria finală va fi de partea ”performanțelor” acestor sisteme. Și a celor care, într-un moment sau altul controlează butoanele.
În toată această mizerie, există însă și o veste bună. Faptul că aceleași personaje, mai mult sau mai puțin penale, mai mult sau mai puțin morale, apar, în diferite combinații, sub diferite culori și sigle, în variate permutări, arată și că numărul acestora e limitat. Că resursele umane sunt, dacă nu epuizate, cel puțin epuizabile. Că actuala clasă politică nu e în stare să genereze/recruteze la nesfârșit personaje fără scrupule, fără coloană vertebrală, fără principii de viață. Cel puțin nu în măsura în care are nevoie. Iar acest lucru e un semn al sfârșitului. Nu astăzi și nu mâine. Mai a
