Înveşmântată doar într-o frunzuliţă second-hand (dar care a costat câteva sute de mii de euro), România şi-a siliconat combinatele fleoşcăite, şi-a botoxat căile ferate, şi-a făcut implant de avioane şi pozează acum, goală (de conţinut) la cea de-a cincea pagină (probabil ultima) a istoriei sale recente.

Pentru ea, ni se spune, "sexul la prima întâlnire este o provocare", adoră cocteilurile cu cianuri, privatizările de taină, vacanţele la Mizil şi la Sascut, împrumuturile (cu dobândă capitalizabilă) de la FMI şi de la oricine-ar fi. E leşinată, România, după reforme, după reformarea reformelor şi, mai ales, după reformularea reformelor reformate. Ea ştie că este "cetăţean european şi are drepturi", într-o relaţie adoră să fie dominată, e blândă şi supusă, plăteşte cu până la de trei ori mai multe rate decât o ţară simplă, e încă locuită de oameni (deşi nimeni nu ştie de câţi), se dă în vânt, se dă în bărci, se dă şi gratis dacă-i place.

România de la pagina 5 speră să fie astfel remarcată şi ajutată să-şi împlinească visul, anume acela de a accede la statutul de asistentă la o emisiune TV pan-europeană sau măcar la acela de iubită de fotbalişti sau alţi sportivi.

România nu mai are nimic pe ea, în schimb nu mai are nimic nici în ea, aşadar este, în sfârşit, după mai bine de două milenii de istorie, liberă şi împlinită. Prestează harnic la domiciliul personal, dar poate presta şi în deplasare, dacă interesele politicii mondiale şi (mai ales) europene o cer.

România ştie să vorbească prin semne mai multe limbi de circulaţie internaţională, e dârză şi demnă şi a rupt-o definitiv şi cu trecutul.

Cu viitorul a rupt-o ceva mai demult.

Înveşmântată doar într-o frunzuliţă second-hand (dar care a costat câteva sute de mii de euro), România şi-a siliconat combinatele fleoşcăite, şi-a botoxat căile ferate, şi-a făcut implant de avioane ş