Triunghiul format, în secolul XVIII, de regele „nebun" al Danemarcei, soţia sa englezoaică şi un reformator care-i fascinează pe amândoi este subiectul filmului danez de mare succes „O afacere regală", propunerea ţării la Oscarurile de anul viitor.

În metafora şahistă din titlu, „nebunul" poate fi atât soţul eroinei, regele, care-i suspectat des de cei din jur de accese de nebunie (ceea ce ne poate duce cu gândul, fără prea mult temei, la un alt „prinţ nebun" din Danemarca), cât şi medicul lor personal, un „nebun" idealist, „infectat" de ideile iluministe, care are (frumoasa) nebunie de a crede că poate reforma Danemarca, pentru a o aduce - cum ar spune un stupid clişeu hollywoodian - în secolul XVIII. Aceştia sunt protagoniştii unui original triunghi, în care se amestecă pasiunea adulterină cu chestiunile legate de politică şi cu evenimentele istorice (personajele chiar au existat şi reprezintă un moment important în evoluţia spre modernitate a micuţei ţări scandinave), într-un film frumos făcut, poate puţin cam lung, dar în permanenţă interesant.

În plus, „O afacere regală" vine pe ecranele româneşti aureolat de două fapte. Mai întâi, cei doi Urşi de Argint câştigaţi la Berlinala de anul acesta: pentru cel mai bun scenariu şi pentru cea mai bună interpretare masculină (Mikkel Boe Følsgaard). În al doilea rând, filmul beneficiază de prezenţa celebrului Lars von Trier pe generic de două ori: o dată, ca unul din producătorii executivi (povestea e creaţia companiei sale de producţie Zentropa), iar apoi, în calitate de „script supervisor" (supervizare de scenariu).

Englezoaica şi cei doi continentali

Regina Danemarcei, Caroline Mathilde (Alicia Vikander), vine din Anglia, este fină şi educată; ştie că va fi soţia regelui şi suverană-n Dania încă din copilărie. Regele danez, Christian VII (Mikkel Boe Følsgaard), îi pare de la început un bădăr