Dincolo de tentativele eseistice ale lui Sima si epistolele adolescentine, imbibate cu franturi de autentica sinceritate si dezvaluiri despre fragilitatea speculatiilor economice si jocurile la bursa, cazul Cristian Sima ar trebui sa fie citit si rascitit de toti apolegetii si predicatorii economiei drept stiinta riguroasa.

Ca sa nu mai vorbim despre cei care urmeaza orbeste unele metode - cum ar fi austeritatea, de exemplu, sau opusul ei, cresterea economica - si le flutura drept singurele solutii salvatoare.

Pentru ei, in primul rand, cazul Sima ar trebui sa fie o lectie. Pentru toti politicienii care se uita in gura economistilor si marilor analisti finantisti ca la Dumnezeu si cred toate bazaconiile prezentate cu pretentii de produse derivate stiintific.

Pentru ca, in realitate, si nu e prima oara cand o vedem - sa nu uitam de celebrul Bernard Madoff, ceea ce toti economistii vand sunt doar speculatii ale lacomiei si dorintei universale a omului de a castiga tot mai mult.

Nespunandu-le niciodata ca nu vor castiga toti, ba chiar exista foarte multe sanse sa piarda in schimb cu totii, fara exceptie, Cristian Sima si toti ceilalti din lumea lui vand in schimb perfect iluzii si vise despre o viata mai buna si castiguri colosale. Toate la un click distanta. Toate castigurile fiind infatisate ca un drept al celui care le pretinde, nu un risc bine garnisit cu sanse mari de esec.

Insa Cristian Sima are mai multe sanse sa castige Oscarul, pentru interpretari semi-dramatice, dacat sa primeasca un Nobel, pentru peripatetismul scriiturii. Cat despre morala lui Sima e suficient sa retinem "dezvaluirile" sale despre dintii jurnalistului Florian Goldstein, cunoscut mai bine sub numele de Make, de la ziarul Bursa.

Daca Sima a coborat pana-n dintii unui fost amic si client de-al sau, descriind pe larg poveste