Are 44 de ani, este căsătorită şi are o fiică studentă, este în Belgia de opt ani şi activează ca asistent administrativ într-un cabinet de cardiologie. A început să facă politică în 2002, la Braşov, în organizaţia de femei a PSD, dar candidează pentru prima dată pentru un post public în administraţie locală.

Comuna face parte din regiunea Flandra, dar este limitrofă Bruxellesului, şi are 15.000 de locuitori, dintre care circa 1.000 de români. Candidata româncă este pe poziţia 16 din lista francofonă a primarului, pentru că există şi o listă neerlandofonă în comună.

„Programul meu se adresează în primul rând românilor şi în al doilea rând cetăţenilor de origine străină. Este o listă francofonă, sunt pe lista primarului, din partea PS belgian. Am un program de campanie alături de colegul meu socialist, pentru că nu suntem decât doi, şi vizăm prin acest program securitatea pe teritoriul comunei, ne-am propus un proiect, să înfiinţăm o casă pentru tineret, în care tinerii să poată avea diferite activităţi, să-şi petreacă timpul. Este o comună în care majoritatea tinerilor au plecat spre Bruxelles şi cei care au rămas sunt puţin vitregiţi. Apoi ar fi curăţenia comunei şi asigurarea unor facilităţi de transport pentru persoanele în vârstă“, povesteşte Mariana Polatos.

Ea afirmă că pentru români principala problemă este stabilirea pe teritoriul comunei, în condiţiile restricţiilor existente. ‘Din păcate, informaţiile care se transmit de aici în ţară, nu pot să spun că sunt eronate, dar ajung puţin deformate. Am avut ocazia să fiu contactată de persoane care au fost informate că pot să vină aici, pot să se stabilească fără nicio problemă, şi când au ajuns nu aveau ca posibilitate decât statutul de independent, ceea ce presupune taxe destul de mari, asta dacă nu au o diplomă de liceu cel puţin, dar acest statut presupune taxe care sunt destul de mari. Cea