In fiecare an, la data de 14 octombrie, Ortodoxia tine marele praznic al Cuvioasei Parascheva, sfanta la care credinciosii romani au o mare evlavie.
Cu acest prilej, are loc unul dintre cele mai mari pelerinaje ale drept-credinciosilor romani, la catedrala mitropolitana a Iasului, unde se pastreaza moastele sfintei. Acesta este cel mai reprezentativ pelerinaj crestin din Romania, dar si din centrul Europei.
Biserica Ortodoxa ii cinsteste pe sfintii ei inca de la infiintare si ii va pretui pana la sfarsitul veacurilor, stabilind, in calendar, zi de sarbatoare pentru fiecare dintre ei.
Viata si minunile fiecarui sfant au fost consemnate din primele veacuri crestine si se pastreaza pana in zilele noastre, sub forma sinaxarelor, proloagelor, mineielor, acatistelor, din care se citesc zilnic la slujbele religioase.
Aceste scrieri vechi aveau un rol deosebit in marturisirea de credinta, in intarirea comunitatilor crestine, in impulsionarea trairii crestine autentice, dar si in lamurirea problemelor esentiale ale credintei crestine.
Acestea constituiau adevarate pilde, o mangaiere si o nadejde pentru cei care doreau sa-l urmeze pe Hristos. Asa a facut si tanara Parascheva: si-a luat crucea si l-a urmat pe Hristos.
De obicei, sarbatorile crestine au in ceremonialul lor doua parti, una crestina si cealalta folclorica.
In ajunul hramului, se oficiaza slujba de priveghere, seara, la care este prezent ierarhul locului si alti invitati, precum si o multime de credinciosi.
In unele locuri, privegherea dureaza toata noaptea, fiind insotita de litie, acatistul sfantului sarbatorit, ocrotitor al sfantului locas, citirea Molitfelor Sfintilor Vasile cel Mare si Ioan Gura de Aur, Miezonoptica, Psaltirea, alte citiri si cantari.
Alteori, cu prilejul hramului, se oficiaza si slujba