Un clasament al instituţiilor cu activitate de cercetare din România realizat de asociaţia oamenilor de ştiinţă Ad Astra scoate la iveală un adevăr trist: numeroase universităţi particulare sunt mult mai slab cotate decât o serie de licee din ţară, direcţii de dezvoltare, agenţii de mediu, institute, întreprinderi, combinate etc.
Clasamentul s-a realizat pe baza articolelor ştiinţifice ISI Thompson (recunoscute şi cu impact internaţional) redactate de angajaţii acestor entităţi universitare, în perioada ultimilor zece ani.
Altfel spus, în unele licee/colegii din România elevii sunt instruiţi de profesori mai bine pregătiţi şi mai interesaţi în cercetarea ştiinţifică de calitate decât întregul personal al unor universităţi. În clasamentul producţiei ştiinţifice găsim un număr impresionant de colegii mai bine clasate decât alte universităţi: Colegiul de Ştiinţele Naturii Emil Racoviţă, poziţia 180; Spiru Haret, Cluj (280); Petru Rareş, Piatra Neamţ (286); Colegiul Național de Informatică „Grigore Moisil“, Braşov (297), Mircea Eliade, Sighişoara (310); Anghel Saligny, Bacău (347) ș.a.
Liviu Giosan, unul dintre fondatorii Ad Astra şi cercetător la Woods Hole Oceanographic Institution, spune că „tradiţia cercetării în licee este veche în România şi este un semn bun că ea încă nu a dispărut. Partea proastă este că goana după titluri universitare care a dus la crearea acestor fabrici de diplome sau universităţi de bloc atacă precum un cancer întreaga credibilitate a învăţământului superior”.
Un clasament al instituţiilor cu activitate de cercetare din România realizat de asociaţia oamenilor de ştiinţă Ad Astra scoate la iveală un adevăr trist: numeroase universităţi particulare sunt mult mai slab cotate decât o serie de licee din ţară, direcţii de dezvoltare, agenţii de mediu, institute, întreprinderi, combinate etc.
Clasamentul s-a realizat pe
