Generația celor care au văzut un miracol în formula descoperită de Ana Aslan în anii ’50 scade văzând cu ochii. Bătălia împotriva ridurilor a intrat în era high-tech.
Nu atât criza, cât mai ales „occidentalizarea“ stilului de viaţă - mai multe restaurante fast food, lipsa mişcării, stresul zilnic -, i-a făcut pe selecții clienți ai clinicilor de chirurgie estetică să-și regândească obiceiurile de înfrumuseţare. Dar nu în sensul că renunță să se mai programeze pentru diverse intervenţii de specialitate, ci că acordă o mai mare importanţă prevenţiei. „Pacienţii au înţeles că e mai bine să previi decât să tratezi“, subliniază dr Adina Alberts, proprietarul Care Zone, clinica pe care a înfiinţat-o în 2006 şi care a ajuns să genereze venituri de circa jumătate de milion de euro. „Acum zece ani exista o predominanţă a chirurgiei de înfrumuseţare - continuă medicul estetician - azi, există un echilibru între chirurgia de înfrumuseţare şi cea de întinerire“. Nu se hazardează să facă o estimare a pieţei, în schimb e convinsă că, în câţiva ani, „chirurgia de întinerire va fi înlocuită de tehnologie avansată, astfel că nu vor mai fi necesare operaţii precum liftingul facial (...) dacă începi să ai grijă de tine în jurul vârstei de 40 de ani, cu câteva tratamente (laser, injecţii cu botox, fiole cu acid hialuronic, mezoterapie) poţi preveni îmbătrânirea şi îndepărta momentul la care vei avea nevoie de chirurgie de întinerire“. (Din cele circa 2.000 de consultații făcute de dr Alberts în ultimii trei ani, 700 s-au finalizat prin operaţii).
Dr Ştefan Jianu, directorul centrului medical Proestetica, cu afaceri de circa 1,1 mil. euro, face o completare: „(...) toţi dorim să rămânem tineri cât mai mult, iar asta nu înseamnă numai chirurgie şi medicină estetică, ci şi endocrinologie, cardiologie, kinetoterapie... ştiinţa obţinerii stării de bine, a wellnessului – dec
