- Cultural - nr. 200 / 13 Octombrie, 2012 In memoriam SERAFIM DUICU – UN CAVALER DE GORJ SUB CULORILE TRANSILVANIEI Astfel ar fi trebuit sa se intituleze cartea – intentionata, initial, monografie ulterior aparuta, in 2001, la Tipomur, Targu-Mures, cu titlul "Ochi de veghe” –, de fapt, un florilegiu de texte, interviuri si imagini evocand personalitatea si opera unuia dintre cei mai seriosi carturari "de peste munti” – bun prieten al meu, venit din Tismana Gorjului la Targu-Mures, sa ramana (ca si mine!), si nu sa-si ia lumea in cap cum si-ar fi dorit nu putini – de ambe etnii –, ca sa ctitoreasca in limba si cultura Neamului romanesc. Finalul acelei carti intitulate "Ochi de veghe” punea in lumina tiparului, in premiera, versurile lui Serafim Duicu – cele din ceasul de taina al spiritului sau inalt si frumos, ascuns ieftinatatii cotidiene. "Ce suntem noi... Prin ierburi fosnitoare vin glasuri de parinti si-n fiecare zarzar e o muma cu gene in petalele de mai jelind in bruma. Din oase-si trag gutuile mireasma ravnind la pulpe de fecioare-n somn si-n taina lacrimii de roua noaptea e os de domn. Gramezi de oase-n jos la temelii si suflete sunt jos, da, jos la baze eu si cu tine daca luminam, nu suntem sori, ci raze.” Nimeni nu este de neinlocuit??? Acesta este titlul prefetei volumului "Ochi de veghe”, pe care l-am alcatuit si a aparut in 2001, prea devreme pentru sufletul meu pentru a ma detasa emotional de imaginea unui prieten bun, plecat in toamna rece a anului 1996. La vremea aceea, mentalul meu nu era suficient de organizat pentru a purcede la o... riguroasa monografie, pe care Serafim Duicu ar fi meritat-o cu prisosinta, fara indoiala, si care, din cate cunosc, inca nu a fost scrisa pana azi. Transcriu, asadar, gandurileprefata din 2001, ca sa ne amintim... Niciodata n-as fi crezut ca va veni ziua in care voi scrie despre Serafim Duicu la timpu