Începând de astăzi şi până la jumătatea lunii decembrie, voi iniţia un demers foiletonistic privind situaţia politichiei locale, una demnă de filmele SF de ultimă categorie (în sensul de cea mai slabă).

Cum alegerile se apropie cu paşi repezi, iar dorul campaniilor trecute bântuie memoria actualilor perdanto-aspiranţi la orice statut sau funcţie (au capotat pe barba lor, migrând către alte orizonturi de cunoaştere, schimbând astfel cioara cu vrabia din poveste), iată că apar în presă tot felul de declaraţii băgătoare în seamă. De pildă, „marele” om politic Vlaicu – a nu se confunda cu pionierul român al aviaţiei mondiale, Aurel Vlaicu – emite fraze pe post de predicţii. Crezându-se oracol, cel ce se vrea şi el baştan la vreun partid pe lumea asta – iar UNPR-ul îi împlineşte fanteziile – consideră că, pe Colegiul 1 al deputăţiei, candidatul formaţiunii care vrea să ARDă noua orânduire are cele mai mari şanse de a gusta o Cupă de şampanie. Până aici, nimic extraordinar, doar toată lumea întreagă la cap sesizează evidenţa, anume că respectivul colegiu a fost deja câştigat. Demersul de tip senzaţionescu’ al lu’ musiu Vlaicu vrea, de fapt, să arate presei şi liderilor politici că şi el (mai) există în peisaj. Vă înţeleg frustrarea de a nu mai fi băgat în seamă, domnule Vlaicu; nu vă vom judeca foarte tare „introducerea în atenţie” (a se citi „băgarea în seamă”), însă noi credem (că aşa spun astrele) că d-l Cupă va închide Colegiul 1. Punct!

În altă ordine de idei, pe un alt colegiu pregătit de a fi luat de-a gata (de către PSD), Colegiul 2, a apărut în peisajul pestriţ al pseudo-politicii locale un anume domn Weber. Sincer să fiu, până la anunţarea sa ca doritor la mierea fagurelui/colegiului surupăcenesc, nu auzisem de acest nume… deşi mai citesc ziarele, la o cafea, în fiecare dimineaţă. Invitat la o emisiune în plan local (să vadă poporenii pe cine votea