Nicolae Ceauşescu, noul lider al României, a povestit cu sinceritate, în toamna lui 1965, discuţiile conflictuale purtate la Moscova. Delegaţii ceruseră restituirea celor 93 de tone de aur confiscate de bolşevici în 1917. Dar sovieticii pretindeau că, dimpotrivă, românii le sunt datori.
„Adevărul" reia astăzi „Viaţa lui Ceauşescu", cu seria „Fiul poporului". De luni până joi, timp de două luni, veţi afla culisele ascensiunii lui Nicolae Ceauşescu în perioada 1965 - 1974. În episodul de azi vă dezvăluim momente neştiute legate de relaţia cu URSS. În arhiva PCR s-au păstrat stenogramele convorbirilor româno-sovietice şi ale celor purtate ulterior în Comitetul Executiv. Din acestea reiese că Ceauşescu s-a încăpăţânat să le ceară sovieticilor înapoi tezaurul şi documentele interbelice ale partidului.
În intervalul 4-11 septembrie 1965, Nicolae Ceauşescu a făcut prima sa vizită la Moscova în calitate de nou lider al României. Aşa cum s-a văzut din episoadele anterioare publicate în ziarul „Adevărul", agenda delegaţiei româneşti avertiza sovieticii că programul expus de Gheorghe Gheorghiu-Dej în aprilie 1964 are un şi mai îndrăzneţ promotor. Stenograma şedinţei Comitetului Executiv, ţinută imediat după revenirea delegaţiei la Bucureşti, arată că noul
lider îşi informa sincer şi cuprinzător tovarăşii.
Calea spre „dracu' ştie unde"
Ceauşescu convocase şedinţa în după-amiaza sosirii în ţară. Era încă încălzit de ultimele două runde de discuţii cu sovieticii: mai bine de zece ceasuri în seara anterioară şi dimineaţa zilei finale.
Dintre pretenţiile românilor, a enervat mai tare solicitarea înapoierii tezaurului confiscat de bolşevici în 1917, făcută de Bârlădeanu. „Atunci se ridică problema pretenţiilor reciproce şi acestea o să ne ducă dracu' ştie unde", replicase prompt primul ministru Alexei Kosîghin. N-au fost de acor
