In fiecare an, la 14 octombrie, crestin-ortodocsii cinstesc moastele Sfintei Parascheva.
Pentru a o sarbatori cum se cuvine, la Iasi merg zeci de mii de pelerini din toate colturile tarii, dar si crestin-ortodocsi de peste hotare, din Republica Moldova, Rusia, Grecia, Bulgaria si care, indiferent de vreme, stau rabdatori la cozi kilometrice din dorinta de a se ruga pentru cateva secunde la sfanta sa racla.
Ziua de 14 octombrie, care marcheaza mijlocul toamnei, sfarsitul verii lui Mihai (Mioi), are semnificatii deosebite, care se regasesc in calendarul popular si care, in lumea satului, inca sunt bine cunoscute.
In popor, Sfanta Parascheva e perceputa ca fiind "mare la trup si urata la chip", dar cu un suflet bun, pentru ca-i fereste pe oameni de boli, grindina, trasnet si pe copii ii apara de deochi. De aici, de la aceasta perceptie nu prea magulitoare, Sfintei Parascheva i se mai spune si Sfanta Vineri, zi de post, de unde si expresia populara "Lunga ca o zi de post".
Pe 14 octombrie, se ingroapa vara, de la aceasta data nemaiexistand temperaturi mari, de vara, asa cum au fost de curand, si toamna, cu toate ale ei, bune sau mai putin bune, pune stapanire peste intreaga fire.
Fetele tinere trebuie sa tina Ziua Sfintei Parascheva, pentru a fi cinstite asa cum a fost ea. La sate, se fac focuri in curte pentru a alunga spiritele rele.
Credinciosii care, din diferite motive, nu ajung la Iasi merg la bisericile sau manastirile din apropiere sa se roage pentru sanatate, bunul mers al vietii si pentru inlaturarea necazurilor si fac pomeni pentru mortii care nu-si gasesc linistea, adica pentru aceia care au murit fara lumanare si au fost ingropati fara preot.
Gospodarii care pot si au cu ce fac, in aceasta zi, masa mare, cu bucate alese sa manance si cei saraci. In aceasta zi, nu se servesc,
