Aurelian Negrea, șeful Gărzii de intervenție nr. 1 Detașamentul de Pompieri Târgu – Jiu, lucrează în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Gorj de peste 21 de ani, timp în care a participat la peste 1200 de acțiuni de salvare.

A trecut prin situații dramatice și nimic nu pare că-l mai impresionează. Totuși, recunoștiinâa arătată de oamenii pe care i-a salvat chiar după mulți ani îl emoționează. „Mă întâlnesc mereu cu oameni la care am intervenit. Dacă merg de la gară către centru, e imposibil să nu mă întâlnesc cu oamen care să-mi mulțumescă și să mă salute, deși pe mulți eu nu îi mai cunosc. Sunt apreciat de oameni și asta îmi aduce o satisfacție profesională mare și mă mulțumește sufletește“, ne spune pompierul.

„Flăcările erau până la cer“

Dintre acțiunile la care a participa, cel mai mult a fost impresionat de o un incendiu soldat cu trei persoane decedate. „Am fost solicitați să intervenim la un incendiu din satul Ștefănești, orașul Târgu-Cărbunești. A fost o explozie la centrală în urma căreia trei persoane și-au pierdut viața. A fopst o neglijență din partea proprietarului. Intervenția a fost foarte dificilă, pentru că era un pod dărâmat pe care nu puteam trece cu mașina de intervenție. Ne-am asumat acest risc, pentru că podul din lemn se putea dărâma și puteam muri, și am trecut pe el. Flăcările erau până la cer. Era o mansardă care a ars. A fost groaznic, pentru că trei oameni au ars în incendiu. A fost un adevărat carnagiu“.

„Se uita în ochii mei când a murit“

O altă intervenție de care îmi aducă aminte a fost la o vilă din cartierul 9 Mai, unde incendiul era foarte aproape de o stație peco și flăcările se putea extinde. Salvatorul suferă atunci când o viață de stinge lângă el. Își amintește și acum cu amărăciune cum un tânăr i-a murit în brațe. „Am fost solicitați să intervenim la o descarerare, un tânăr