Imunditiile debitate la adresa lui Mircea Cartarescu in aceste ultime zile, de fapt reluarea unor aberatii diseminate de luni, daca nu de ani de zile, fac parte din asaltul spiritului primar agresiv, spre a relua formularea lui Marin Preda, impotriva adevaratelor valori. In Romania zilelor noastre, Caliban a ajuns sa faca jocurile in cultura. Tacerile celor care au tot atacat “politizarea” ICR in perioada conducerii Patapievici-Mihaies-Tania Radu sunt mai mult decat graitoare. Resentimentul se ingemaneaza cu lasitatea. Specializate in poluarea spatiului public, “Antenele” exceleaza necontenit intru ticalosie. Nu mai vorbesc de emisiunea de pe Realitatea TV, dominata de personalitatea planetara a specialistului in calorifere, Radiator Marga, in care participantii s-au intrecut intru rea credinta si netrebnicie.
Vor trece anii, lucrurile isi vor regasi noima, vor reintra, probabil, in albia unei azi pierdute normalitati. Dar numele unor Aviar Gaunescu, stiut si ca Adrian Paunescu, ventuza lipita pe dosul Secretarului General, al lui W. C. Teodosie, si al patronului lor Dumitru Popescu vor ramane acolo, pe veci, ca simboluri ale supremei infamii. Alaturi de acelea ale celor care azi il manjesc cu noroiul nimicniciei lor pe scriitor.
Nu cunosc o analiza mai profunda a resentimentului decat aceea oferita de distinsul ganditor Mihai Șora, publicata initial pe blogul meu si reluata in volumul “Anatomia resentimentului”, aparut la editura Curtea Veche:
Despre ură, resentiment…
Ca orice stare emotivă extremă, ura – îmi închipui (încă nu mi-a fost dat s-o resimt) – e năvalnică şi cotropitoare: simetricul – negativ – al iubirii-pasiune[i]. Ceea ce au ele în comun este acapararea totală a „purtătorului“ unei atare stări emotive extreme de către ţinta care-i obsedează în egală măsură atât pe cel ce „iubeşte“ în acest fel, cât şi pe cel ce urăşte: pe cel d
