De la o vreme, mulţi au păreri. Unii deplâng "prezidenţializarea" regimului politic şi vorbesc aprobator despre "parlamentarism". Evident, fiecare are dreptul să creadă ce doreşte. Însă dincolo de opinii s-ar cuveni să mai vizităm şi tărâmul ferm al ştiinţelor politice. Aşadar: ce tip ce regim este acela definit de actuala Constituţie?
Răspunsul: semi-prezidenţial. Pentru a înţelege de ce anume, haideţi să clarificăm mai întâi sensul expresiilor "regim parlamentar" şi "regim prezidenţial". Printre altele, pentru că în legătură cu acestea există o confuzie aproape totală.
Parlamentar este acel regim unde există principiul răspunderii parlamentare. Altfel spus, unde Executivul guvernează doar atâta vreme cât are încrederea Legislativului. Prezidenţial este acel regim unde Executivul nu depinde de încrederea Legislativului.
Ce înseamnă asta, în practică? În regimurile prezidenţiale, Executivul este condus direct de Preşedinte, care este ales prin vot direct. El are un mandat fix şi nu poate fi demis printr-o moţiune de cenzură de către Parlament. În regimurile parlamentare, şeful Executivului este Primul-Ministru. Acesta este învestit de Parlament (nu întotdeauna) şi poate fi demis de Parlament (printr-o moţiune de cenzură).
Regimul semi-prezidenţial este unul hibrid. Are caracteristici ale ambelor tipuri de regimuri. În principiu, acolo există un Preşedinte direct ales, care are unele atribuţii executive, precum şi un Prim-Ministru care conduce Guvernul.
În esenţă, aceasta este arhitectura regimului, aşa cum este definită de Constituţia din 1991, revizuită în 2003. Dar de ce cred unii că regimul ar fi parlamentar? Iar alţii că acesta ar fi deja prezidenţial?
Pe undeva, confuzia vine din complexitatea conceptului de "semi-prezidenţialism". Să privim mai de aproape la definiţia acestui regim. Ce atribuţii trebuie să aibă un Preşedinte
