Creşterea preţurilor la alimente a determinat o răbufnire a inflaţiei în luna septembrie, rata anuală urcând la 5,3%, peste estimările celor mai mulţi analişti. Explozia inflaţiei anulează practic orice şansă ca inflaţia să se mai încadreze în ţinta BNR, de 3% plus/minus un punct procentual. Conform statutului, BNR are ca obiectiv fundamental asigurarea stabilităţii preţurilor, banca centrală avansând pentru fiecare an o ţintă de inflaţie. BNR a reuşit să atingă obiectivul de inflaţie doar de două ori - în anii 2006 şi 2011 - de când a adoptat strategia de ţintire a inflaţiei ca principal obiectiv monetar în august 2005.
Ziarul Financiar a adus săptămâna trecută în discuţie problema adecvării politicii de ţintire a inflaţiei în perioada următoare, având în vedere şi realitatea internaţională: inundarea pieţelor lumii cu lichidităţi aduce riscul creşterii inflaţiei, iar crearea de inflaţie este văzută de unii analişti ca o soluţie pentru ieşirea din criză şi ajustarea datoriilor suverane.
O serie de economişti au adus în discuţie în ultima perioadă mai multe alternative la regimul de ţintire a inflaţiei: un regim de politică monetară care să ţintească nivelul produsului nominal brut, ţintirea nivelului general al preţurilor din economie sau ţintirea cursului de schimb.
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, îşi exprimă punctul de vedere: ţinta de inflaţie nu este atât un obiectiv, cât un semnalizator, care ne arată pe unde trebuie să mergem. În septembrie inflaţia a ieşit din culoar, "semn că s-a produs o defecţiune în sistem", în opinia lui Vasilescu. El aduce în discuţie "atacul concertat" al mai multor factori, unii structurali şi alţii emoţionali.
Creşterea preţurilor la alimente a determinat o răbufnire a inflaţiei în luna septembrie, rata anuală urcând la 5,3%, peste estimările celor mai mulţi analişti. Explozia
