În 2010, Egipt a discutat cu Sudanul pentru o posibilă acţiune militară împotriva Etiopiei, pentru ca cele două state să îşi protejeze interesele de pe fluviul Nil, potrivit unor emailuri interne ale organizaţiei de analiză geopolitică Stratfor, interceptate de Wikileaks şi citate de Business Insider.

Egipt şi Sudan primesc 90% din apa Nilului, potrivit acordurilor stabilite în era colonială. Restul statelor riverane, care se află în susul fluviului – Uganda, Rwanda, Tanzania, Kenya şi Etiopia se chinuiesc să obţină un nou acord de mai bine de 10 ani.

Nilul curge de la sud la nord, o raritate la nivel mondial. Astfel, Cairo se află la gura fluviului, fiind victima oricărei decizii a statelor din amonte.

“Preşedintele sudanez Umar al-Bashir a fost de acord să permită egiptenilor să construiască o mică bază aeriană la Kusti, pentru a adăposti comandouri egiptene care ar putea fi trimise în Etiopia, ca să distrugă construcţiile hidrotehnice de pe Nilul Albastru… Va fi opţiunea lor, dacă nimic altceva nu reuşeşte. Nilul Albastru, care începe în Etiopia, aduce 85% din volumul de apă care trece prin Egipt, spre Mediterană”, scrie într-un email al Stratfor, interceptat de Wikileaks.

Etipopia a anunţat, în februarie 2011, imediat după ce preşedintele Hosni Mubarak a cedat puterea în urma revoluţiei egiptene, că plănuieşte să construiască Marele Baraj al Renaşterii Etiopiene. Construcţia ar putea destabiliza masiv Egiptul.

“Ar duce la instabilitate politică, economică şi socială. Milioane de oameni ar ajunge să fie înfometaţi. Ar fi penurii de apă peste tot. Este imens”, a declarat ministrul egiptean al Apelor şi Irigaţiilor.

Deocamdată, Etiopia încearcă să strângă fonduri pentru construcţia acestui baraj, în timp ce Egiptul face eforturi diplomatice intense pentru a-i convinge pe eventualii investitori străini să nu bage bani în aces