Este bine ştiut faptul că nu demult ministrul de Externe al României, Titus Corlăţean, a solicitat Budapestei într-un limbaj diplomatic elegant, dar ferm şi răspicat, să se ţină departe de alegerile parlamentare din decembrie. Această intervenţie este pe deplin motivată de faptul că, la alegerile locale din iulie, preşedintele Parlamentului ungar, Kover Laszlo, a fost de două ori în Ţinutul Secuiesc pentru a lua parte la campania electorală a partidului lui Szasz Jeno. Peste puţin timp, apoi, Viktor Orban a îndemnat minoritatea maghiară să ignore referendumul de demitere a lui Traian Băsescu, exact cu o zi înainte de vot.
Se vede deosebit de clar că premierul Ungariei nu a înţeles nimic din solicitarea lui Titus Corlăţean şi, mai ales, că nici prin gând nu-i trece să ţină cont de ea. La începutul săptămânii trecute, în cadrul Congresului Permanent al Maghiarilor, Viktor Orban a declarat: “Guvernul ungar este îndreptăţit să îşi facă griji din cauza evenimentelor din România. Ne temem de o eventuală turnură naţionalistă a lucrurilor.
De foarte mulţi ani nu au mai răsunat astfel de reacţii în politica internă română, cum au fost cele din ultima vreme. Cabinetul ungar îi susţine pe acei patrioţi români care, pe lângă îndatoririle lor patriotice, preţuiesc cooperarea cu Ungaria şi cu minoritatea maghiară. Sper că rezultatele alegerilor vor arăta spre această direcţie”.
În România, reacţiile oficiale pe marginea acestor declaraţii au fost tangenţiale şi, oricum, lipsite de vigoare. În Ungaria, în schimb, ele au avut parte de comentarii dezaprobatoare. Ca argument, consemnăm în cele ce urmează atitudinea obiectivă a cotidianului ungar Nepszava, care a formulat critici acide la adresa premierului de dreapta, Viktor Orban, şi la noua lui intervenţie în relaţia româno-maghiară din politica internă a României.
Analistul politic Magyari Nandor
