Sima susţine că aş fi avut un "rol determinant" în fuga lui, pentru că l-au speriat întrebările puse de BURSA, în cursul interviului publicat de noi, la 3 septembrie.
Întrebările se bazau pe o serie de zvonuri, din surse diferite ale pieţei, care, puse cap la cap, sugerau, pe de o parte, că, de fapt, preşedintele Sibex continuă să controleze WBS România (casa de brokeraj al cărei proprietar fusese şi despre care susţinea că o vânduse, întrucât legea nu îi permitea să o mai deţină în calitatea sa de preşedinte-director general al unei burse), iar pe de altă parte, sugerau că favorizează câştigurile WBS România, prin bursa sibiană pe care o conduce.
Astăzi, după fuga lui Sima şi după intervenţiile sale scrise şi televizate, înţelegem că datele despre afacerile sale, culese în Redacţia BURSA, au un grad înalt de verosimilitate.
Este motivul pentru care le publicăm, cu precizarea stăruitoare că au statut de zvonuri şi că, în interviu, i-au fost puse întrebări într-o linguriţă şi nu i-a fost servită întreaga doză (de altfel, o parte din date au fost culese ulterior)..
Dar, dacă dintr-o linguriţă a dat în bâlbâială, ce i s-ar fi întâmplat dacă-i vărsam tot ligheanul?!
Îi avertizez pe noii cititori ai ziarului BURSA, că relatarea care urmează presupune unele cunoştinţe mai de detaliu ale pieţei şi că, de aceea, nu prea am pretenţia că se adresează publicului larg, deşi, m-am străduit să fie cât mai pe înţeles.
Cu scuzele de rigoare.
Din momentul când au ajuns la noi zvonuri insistente că, de fapt, WBS România continuă să se afle în proprietatea lui Sima, că nu a vândut-o decât formal şi că îi deţine acţiunile prin interpuşi, ne-a devenit evidentă posibilitatea conflictului de interese (interzis de lege), căci preşedintele Sibex controla concomitent şi bursa, la care WBS România era market maker, dar şi societăţile afiliate la
