Obiectivul, care a redevenit simbolul de altădată pentru Braşov, graţie unui deosebit proiect de renovare, a fost selectat alături alte nouă din ţară în vederea desemnării celui mai bun proiect de arhitectură din spaţiul public

Piaţa Unirii ar putea obţine titlul de cel mai bun proiect de arhitectură din spaţiul public, oferit în cadrul Bienalei Naţionale de Arhitectură Bucureşti (BNAB). În acest sens, cei cinci membri ai juriului concursului, care este format atât din arhitecţi români (doi din Capitală, Alexandru Sanu şi Ztiberiu Florescu, şi unul din Sibiu, Victor Morau), cât şi din arhitecţi de peste hotare (un arhitect brazilian, Key Imaguire Junior, şi unul din Grecia, Constantin Spiridonidis), au venit duminică la Braşov pentru a vedea cum a fost pus în practică proiectul şi a se convinge de frumuseţea şi unicitatea sa, nu doar din pozele şi din schiţele care le-au fost prezentate. După ce arhitecţii vor inspecta toate proiectele, în competiţie vor mai rămâne doar trei, iar până la jumătatea lunii noiembrie va fi declarat şi câştigătorul. Proiectele au fost expuse, totodată, şi la Muzeul Naţional de Istorie din Capitală.

„Includerea acestui proiect în competiţia pentru alegerea celui mai bun proiect la categoria Arhitectura spaţiului Public vine ca o confirmare a faptului că ideea noastră de a transforma Piaţa Unirii dintr-o parcare pentru maşini şi autocare în spaţiu pietonal, este apreciată inclusiv de specialişti în domeniu. Mă bucur că braşovenii au reuşit să-şi recapete două simboluri importante pentru Braşov: Piaţa Sfatului, în 1988, şi Piaţa Unirii, anul acesta, când a fost definitivat proiectul”, a precizat primarul George Scripcaru. Iniţial, Piaţa Unirii a fost pavată, dar, în anii 1990 fost acoperită cu asfalt şi transformată într-un nod de trafic şi parcare. „Restaurarea” din 2011- 2012 a avut drept scop redarea aspectului medieval