De trei ani, suedezii de la Usitall negociază cu autorităţile locale din ţara noastră termenii unor acorduri care ne-ar aduce investiţii de cel puţin 200 de milioane de euro şi 300 de noi locuri de muncă, mai puţine deşeuri şi căldură la preţuri mai mici, toate la costuri zero.
Specializată în producerea energiei termice şi electrice din deşeuri, compania s-a gândit să exporte experienţa de peste 50 de ani în domeniu şi a găsit condiţiile cele mai favorabile în ţara noastră.
Legislaţia europeană pe care suntem nevoiţi să o adoptăm, existenţa unor reţele centralizate de încălzire în majoritatea localităţilor, dar şi cantitatea mare de deşeuri încă neexploatate cresc potenţialul ţării noastre pentru astfel de investiţii, însă demararea lor a fost împiedicată de refuzul autorităţilor locale de a coopera.
* CEO Mattias Philipsson: "Avem nevoie de angajamente ferme din partea autorităţilor"
Pentru a demara, la nivel local, investiţiile în centrale de producere a energiei din deşeuri, este nevoie doar ca administraţia locală să se angajeze că va cumpăra energia produsă, costurile, dar şi riscul unui eşec al proiectului fiind suportate de investitor, ne-a explicat Mattias Philipsson, CEO al Usitall.
Domnia sa ne-a spus: "Dacă eşuăm, fie pentru că nu am obţinut avizele necesare, fie că proiectul în sine nu este fezabil, compania va pierde banii investiţi până la momentul respectiv, iar municipalitatea nu va pierde nimic. Dacă proiectul va avea succes, municipalitatea va beneficia de energie termică la preţuri garantat mai mici decât cele actuale".
În plus, instalarea unei astfel de centrale care să răspundă necesităţilor locale ar prelucra, anual, 200.000 tone de deşeuri solide, generând 20 MW energie electrică şi 70 MW energie termică.
* Lipseşte înţelegerea beneficiarilor
Aparent de nerefuzat, această ofertă de investiţii a
