Organizaţia Internaţională a Francofoniei lansează un apel în vederea unei reforme a Consilului de Securitate al ONU şi se angajează să sprijine Africa în toate domeniile, inclusiv în ceea ce priveşte evoluţia spre o veritabilă democraţie.
Acest apel pentru consolidarea democraţiei nu a fost probabil foarte pe gustul lui Joseph Kabila, preşedintele Republicii Democratice Congo, ţara care a găzduit week-end-ul trecut cea de-a XIV-a reuniune la vârf a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. De la această reuniune mediile de informare au reţinut, mai mult decât declaraţiile, o imagine puternică: aceea a preşedintelui francez, François Hollande, refuzând să aplaude discursul gazdei sale, Joseph Kabila, căruia de altfel i-a comunicat direct îngrijorarea în legătură cu situaţia fragilă a democraţiei în Republica Democratică Congo.
Cotidianul Le Monde subliniază şi angajamentul Franţei în vederea unui nou parteneriat cu Africa, mai puţin paternalist şi bazat ceva mai mult pe principiul egalităţii.
Cele 56 de ţări membre ale Organizaţiei se mai angajează să facă tot posibilul pentru a readuce pacea în Republica Democratică Congo şi pentru a găsi soluţii la diversele crize care perturbă continentul african, precum cele din Mali, Madagascar şi Guineea-Bissau.
De reţinut în urma acestui sommet şi faptul că familia francofonă s-a mărit: Armenia a fost primită în organizaţie cu statut de membru cu drepturi depline, Uruguay cu statut de observator, iar Qatar ca membru asociat. Această ultimă primire este foarte criticată de unele voci, care afirmă că statul Qatar se interesează mai puţin de limba franceză şi de valorile francofoniei, cât de oportunităţile economice ale Africii.
Viitoarea reuniune la vârf a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei va avea loc la Dakar, în Senegal, spre dezamăgirea altor ţări, care ar fi vrut să o găzduiască
