Ministrul de Interne britanic a anunţat că va prezenta luni deputaţilor din Parlamentul de la Londra o serie de măsuri europene la care Marea Britanie va renunţa. Printre ele, regulamente importante din domeniul legii şi justiţiei precum mandatul european de arestare sau baza de date comună a poliţiilor din statele europene.

Guvernul de la Londra anunţase deja în urmă cu mai multe luni că va renegocia cu Bruxelles-ul o serie de politici care nu mai servesc interesului britanic. Înainte de orice negociere însă, cabinetul a trecut deja la fapte. Ministrul de Interne Theresa May urma să prezinte luni Parlamentului circa 130 de măsuri judiciare şi poliţieneşti europene din care Marea Britanie nu mai vrea să facă parte. Cu alte cuvinte, se va recurge la aşa-numitele “opt-out”-uri sau derogări negociate de precedentul guvern laburist. Marea Britanie avea la dispoziţie doi ani, deci până la finele acestui an, pentru a se decide dacă rămâne parte a prevederilor sau nu. Iar guvernul lui Cameron a decis să îşi utilizeze opt-out-urile. Cu alte cuvinte, Marea Britanie nu va mai recunoaşte mandatul european de arestare, întrucât, aşa cum consideră o parte din politicienii conservatori, acesta nu oferă dreptul cetăţenilor britanici la un proces corect când se află pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene. O altă decizie ar fi cea la renunţarea de a mai fi parte a bazei de date comună poliţieneşti din Europa sau din Europol. Marea Britanie ar putea decide ulterior dacă va readopta punctual anumite prevederi din care vrea sp facă parte.

Noua politică va reprezenta o lovitură pentru cooperarea poliţienească din Uniune. Va fi o lovitură şi pentru coaliţia britanică, deoarece partenerii liberal-democraţi ai lui Cameron nu şi-au dat acordul pentru această decizie.

Vicepremierul Nick Clegg, liderul liberal-democraţilor - proeuropeni -, apără mandatul