Acum cinci ani de zile a ales o felie dintr-un pepene decât un măr întreg. După ceva timp a renunţat şi la felia de pepene, dar astăzi corăbiile i s-au înecat. Nu, acest text nu este despre Dinu Patriciu, deşi despre el este vorba în preambul, dar se pot face unele conexiuni. Am avut ocazia, în ultimele săptămâni, să particip la mai multe evenimente din diferite ţări şi continente.

Energypedia în România, eveniment la care a participat premierul României, KazEnergy în Astana (Kazahstan) şi Kioge în Almaty, unde a fost prezentă toată floarea industriei de oil&gas. Revenind pe plaiurile mioritice dintr-o ţară despre care credeam că se află în lumea a treia - impresie care a dispărut de îndată ce am vizitat noua capitală Astana -, am rămas uimit de declaraţia lui Victor Ponta care crede că „trăim într-o Europă în care dacă ai creştere (economică – n.r.) de 1%, ceilalţi te privesc cu invidie”. Greşit, dle Ponta! România este cu mult în urma statelor vestice, iar decalajul nu îl putem recupera/reduce decât cu creşteri mult mai avansate decât în Occident. Iar dacă premierul crede că România are doar două domenii cu potenţial extraordinar – energia şi agricultura -, se înşală amarnic. Energia, în special cea regenerabilă, este un magnet pentru investitori, dar să nu ne îmbătăm cu apă rece.

Majoritatea echipamentelor pentru eoliene sunt importate, iar investitorii sunt atraşi de schema de sprijin. În agricultură nu s-a făcut mai nimic în ultimii 20 de ani, am rămas tot la mila Domnului, aşa cum bine a punctat şi şeful Executivului. Este rău că am ajuns să ne extaziem că mai bat la poarta României investitori de talie mică în energie, când nouă ne fug din ţară marii investitori, că de atras alţii nici nu poate fi vorba.

Spre comparaţie, Kazahstanul este luat pe sus de marile grupuri petroliere care anunţă investiţii de zeci sau chiar sute de