Nivelul ridicat al infl ației ne duce cu gândul la vremuri de coșmar, patronate de același ministru de Finanțe Sursa: RĂYVAN VĂLCĂNEANŢU

Creşterile de preţuri din ultima vreme au anulat aproape complet majorările de salarii pentru bugetari, iar celorlalţi le-au afectat serios nivelul de trai. Şi totuşi, există cineva care poate fi liniştit, ba chiar mulţimit. Este vorba de ministrul de Finanţe, căruia devalorizarea leului îi facilitează atingerea ţintelor prevăzute în buget.

În primul rând, creşterea preţurilor trage după ea şi câteva dintre cele mai importante categorii de venituri bugetare. La loc de cinste este taxa pe valoarea adăugată, unul dintre stâlpii bugetului în fiecare an. În primele opt luni din 2012, încasările din TVA au avut cea mai mare creştere în termeni nominali dintre toate impozitele, cu 1,9 miliarde de lei. Cea mai mare parte bazată pe inflaţie.

Următoarele în topul creşterilor, cu 1,6 miliarde de lei, veniturile din impozite pe salarii şi venit, sunt influenţate indirect de inflaţie, pentru că preţurile mai mari impun majorări de salarii, chiar dacă mici. Nu în ultimul rând, veniturile din accize sunt influenţate de un factor comun cu inflaţia, şi anume cursul valutar. Şi acestea au crescut în primele opt luni ale anului, cu 1,2 miliarde de lei, iar în 2013 accizele vor creşte din nou cu circa 5%. E posibil, aşadar, ca deprecierea aparent iraţională a leului să servească tot interesului pe termen scurt al statului. Nu în ultimul rând, creşterea preţurilor măreşte artificial Produsul Intern Brut în termeni nominali. Din moment ce ţinta de deficit bugetar este exprimată în procente din PIB, şi nu în lei, creşterea acestui indicator poate avea un mare avantaj. Şi anume, că în aceeaşi ţintă procentuală de deficit încape o sumă mai mare care poate fi cheltuită în plus faţă de venituri. Pentru pomeni electorale, pensii şi salarii, ind