Interesele patronilor unor firme de construcţii, în goana lor după milioanele de euro destinate lucrărilor publice, sunt mai presus de nevoile unor comunităţi întregi, obligate să meargă prin glod şi zloată la fiecare ploaie ori ninsoare.

Licitaţiile făcute pentru atribuirea lucrărilor publice sunt deseori contestate în instanţă de administratorii firmelor care nu au fost declarate câştigătoare.

Multe dintre contestaţii sunt respinse ca neîntemeiate, însă lucrările sunt întârziate şi există chiar riscul pierderii finanţării.

La Todireşti, firma de pe ultimul loc contestă licitaţia. În joc sunt 1.370.000 de euro

La Todireşti, de exemplu, mii de suflete sunt nevoite, la fiecare ploaie mai puternică, să meargă prin glod, să rămână cu maşinile împotmolite sau se roage la Dumnezeu să nu se întâmple vreo nenorocire, pentru că ambulanţa ori maşinile de pompieri nu ar putea ajunge la ei.

În 2010, mai multe drumuri comunale, aproximativ 7 kilometri, au fost distruse în urma inundaţiilor.

Comuna a câştigat un proiect de refacere şi modernizare a drumurilor: aproximativ 1.370.000 de euro, cu finanţare europeană.

Licitaţia a fost câştigată de o firmă din Suceava, Autotehnorom, a cărei ofertă, deşi era pe locul II ca preţ, a fost considerată de expertul cooptat şi de comisia de evaluare cea mai avantajoasă.

Lucrările urmau să fie începute de aproximativ două luni, iar trei tronsoane de drumuri, cele mai vulnerabile, ar fi trebuit să fie astăzi asfaltate.

În realitate, de pe drumurile în cauză nu s-a mişcat o piatră, licitaţia la care au participat opt asocieri de firme, în total aproximativ 20 de societăţi, fiind contestată.

Firma de pe ultimul loc, cu o ofertă mai mare ca preţ cu aproximativ 15 miliarde de lei vechi faţă de cea a societăţii desemnate câştigătoare, a fost cea care a contestat prima licitaţia. E vorba