O formidabilă impresie făcuse Nicolae Ceauşescu, la început, şi gărzii vechi din conducerea partidului. Afişând steagul conducerii colective contra cultului personalităţii, el trecuse imediat la fapte de impact.

JOS CU DEJ DE PE PEREŢI!

Noul lider al României a început prin a da jos tablourile predecesorului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ale clasicilor marxism-leninismului. Şi, mai ales, prin a critica faptul în termeni duri. „Nu era cârciumă şi prăvălie unde să nu fie portret", zice Ceauşescu despre Gheorghiu-Dej, puţin după înmormântare. „Ori în felul acesta nu cinstim. Noi am exagerat şi am mai discutat, de altfel, şi la plenară şi cu portretele clasicilor. (...) Biroul e o încăpere de lucru unde omul trebuie să lucreze. Nu găseşti, în afară de noi, la ţările socialiste aşa ceva".

Înaintea validării alegerii sale la Congresul al IX-lea, Ceauşescu reuşise să cureţe pereţii şi de portretele celor în viaţă, şi de umbrele celor morţi. Ion Gheorghe Maurer îl sprijinise şi aici, propunând decorarea birourilor cu picturi şi recomandând peisajele. Până la urmă s-a ajuns la concluzia - şi mai mulţumitoare pentru greii partidului - ca în sălile de şedinţe ale organizaţiilor de partid, tineret şi sindicat să fie expuse portretele membrilor Biroului Politic, în ordinea următoare: Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bârlădeanu, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş. N-au apucat să fie bătute cuiele de care ar fi urmat să fie agăţate tablourile deoarece, după Congres, formula îşi pierduse actualitatea.

Pe pereţii astfel pregătiţi, peste câţiva ani s-a agăţat portretul lui Ceauşescu. În birourile organizaţiilor de partid, săli de clasă, creşe şi grădiniţe, cabinetele medicale şi avocăţeşti, pretutindeni şi unic conducător.

SE TOCMEA ÎN BAZAR

Simpatic, deschis, dar imprevizi