La o primă vedere, săptămâna a început relativ liniştit pentru leu, cursul euro reuşind să se menţină sub 4,57 lei. Puţini ştiu însă că acest lucru a fost posibil prin sprijinul indirect al BNR care a plafonat şi luni sumele oferite pe termen scurt băncilor, în condiţiile în care piaţa interbancară stă să explodeze, băncile manifestând o foame acută de lei.
La licitaţia Repo de luni, 15 octombrie, BNR a acceptat să împrumute băncile cu doar 6 miliarde lei, pentru o săptămână, în condiţiile în care cererea acestora a atins un nivel record, de 21,4 miliarde lei. Practic, prin licitaţia Repo de ieri a fost zdrobit precedentul record, de aproape 17 miliarde lei, stabilit în 27 august, atunci când BNR plafona sumele la 4 miliarde lei.
Vorbim astfel de un gol de finanţare în lei pe termen scurt pentru bănci de 15,4 miliarde lei, mai mare decât cel de la sfârşitul lunii august, de 13 miliarde lei.
Cum poate fi acoperită această foame de lei a băncilor? Pe de-o parte, prin vânzarea de valută contra lei, iar pe de altă parte prin împrumuturi de pe piaţa interbancară de la bănci cu exces de lichiditate (câte or mai fi), dar asta ar duce la creşterea dobânzilor Robor, ceea ce ar atrage investitorii străini care ar vinde ei euro pentru a beneficia de randamentele la lei.
Oricum am da-o, leul este ajutat prin vânzarea de valută de către băncile locale sau de către investitorii străni, BNR conservându-şi astfel rezerva valutară pe care o utilizase cât timp nu plafona sumele la Repo şi leul era sub presiune pe piaţa valutară.
BNR a revenit cu impunerea unui plafon la licitaţiile Repo săptămâna trecută, oferind maximum 6 miliarde lei, în condiţiile în care cererea băncilor a fost de 15,3 miliarde lei.
Pentru a-şi conserva rezerva valutară, BNR a apelat la plafonarea sumelor la licitaţiile Repo în perioada crizei politice, renunţând la plafon t
