16 octombrie este Ziua Mondială a Alimentaţiei, o ocazie pentru sensibilizarea opiniei publice în legătură cu numeroase probleme care există încă pe planetă la acest capitol: pe de o parte, milioane de oameni care suferă de subnutriţie, pe de altă parte, milioane de tone de alimente care sunt aruncate.

În contextul acestei Zile Mondiale a Alimentaţiei, numeroase instanţe denunţă lipsa de mobilizare a guvernelor pentru eradicarea foametei şi a malnutriţiei pe planetă. Într-un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite se arată că un om din opt suferă de foame, ceea ce înseamnă, mai precis, 870 de milioane de fiinţe umane, care nu au hrană suficientă. În iunie 2011, la reuniunea grupului G20, principalele economii ale planetei şi-au luat angajamentul de a lupta împotriva fenomenului de speculă apărut în jurul preţurilor la produsele agricole, de a reglementa problema agro-carburanţilor şi de a constitui stocuri de urgenţă, în vederea prevenirii unor catastrofe alimentare.

Pe fond de criză economică, însă, toate aceste bune intenţii n-au fost concretizate. G20 s-a dotat chiar cu un mecanism, numit Forum de Reacţie Rapidă, destinat să faciliteze comunicarea dintre state, astfel încât să existe o anumită transparenţă în ceea ce priveşte resursele şi rezervele alimentare.

Franţa a pledat în septembrie anul acesta pentru o reuniune a acestui Forum, dar iniţiativa sa nu a fost urmată. Potrivit unui expert francez, piaţa produselor agricole şi piaţa alimentară riscă să devină iraţionale, de altfel mişcări de panică şi alte simpotme de acest gen sunt deseori semnalate în acest sector.

Potrivit altor surse, scăderea producţiei de cereale anul acesta în Statele Unite şi în Rusia ameninţă securitatea alimentară în Africa de Nord şi în Orientul Mijlociu, unde există ţări cu economii fragilizate de mişcările de revoltă din lumea arabă, precum şi de războa