Compania Nationala de Transporturi Aeriene a Romaniei se afla intr-o situatie extrem de delicata, Tarom zbatandu-se intre un posibil faliment rasunator si, poate, sansa managementului privat care sa o scoata la liman. In zare se intrevede deja spectrul unei privatizari de care mai toti angajatii se feresc.
Pentru a afla cum a ajuns Tarom in situatia de a sta cu falimentul la usa hangarului, cel putin asa reiese din declaratiile oficialilor, am stat de vorba cu Aurel Curdov, "un simplu tehnician de aviatie care ocupa momentan functia de inspector componente hidraulice si pneumatice in cadrul Tarom", asa cum se descrie, plastic, singur.
Domnul Curdov este unul dintre oamenii cu state vechi in companie si in Sindicatul National Tehnic TAROM, al carui membru este din 1992.
Asadar, cum a "reusit" Tarom sa acumuleze pierderi de sute de milioane de euro in doar cativa ani? Angajatul si sindicalistul operatorului aerian national are cateva raspunsuri, toate acestea ducand invariabil catre esalonul superior si deciziile luate acolo.
"Pierderile se datoreaza, in principal, celor 3 aeronave Boeing 737-800 inchiriate pe sume exorbitante, aproximativ 2,4 milioane euro pe luna. Practic, acele avioane au venit ca surplus de locuri si au adus un prejudiciu avioanelor pe care le aveam. Managementul, daca stia ca aduce aceste avioane, trebuia sa deschida curse noi. Nu s-a intamplat asa si pierderile au fost inevitabile. Acele avioane au injumatatit numarul de pasageri pe rutele existente, pentru cele 23 aeronave pe care le aveam", spune Aurel Curdov pentru Ziare.com.
Dar nu numai acele avioane extrem de scumpe, de care Tarom nu prea avea nevoie, sunt cauzele situatiei din prezent.
"O alta cauza a pierderilor sunt cursele charter. Cred ca Tarom a ajuns la 'performanta' de a avea curse charter in pierdere! Asta dato
