Astăzi se împlinesc 50 de ani de când un avion american de recunoaştere a descoperit în Cuba lansatoare de rachete nucleare sovietice, iar ca urmare s-a declanşat Criza din Caraibe. Moscova şi Washington s-au aflat în pragul unui război nuclear.
Peste două săptămâni criza a fost depăşită: URSS a promis că va retrage rachetele din Cuba în schimbul garanţiei că autorităţile americane nu vor invada Cuba.
În timpul crizei din Caraibe (1962), liderul cubanez Fidel Castro ar fi recrutat soldaţi şi ofiţeri ai Wehrmacht-ului nazist, inclusiv din odioasa divizie SS, relevă documente declasificate recent ale serviciului de spionaj german, potrivit Die Welt.
Este vorba, conform publicaţiei germane, preluat de mai multe mass-media mexicane, de perioada cea mai dificilă din timpul crizei – sfârşitul lunii octombrie 1962. În acel moment, autorităţile de la Havana ar fi căutat şi propus contracte nu doar foştilor combatanţi din Waffen-SS, ci şi soldaţilor şi ofiţerilor foarte bine pregătiţi din SS, precum şi unor specialişti tehnici militari (ingineri).
Criza din Caraibe s-a derulat pe fondul unei deteriorări accentuate a situaţiei internaţionale din cauza ameninţării directe cu un conflict militar între SUA şi URSS, ca urmare a amplasării de rachete sovietice în Cuba. Timp de peste două săptămâni, lumea a fost la un pas de un război nuclear, după ce SUA au descoperit instalaţii de rachete sovietice în Cuba, datorită unor fotografii. Washingtonul a decis imediat să instituie o blocadă maritimă a insulei.
În 1961, în apropierea de Izmir (Turcia), SUA au început instalarea unor rachete cu rază medie de acţiune Jupiter (15 unităţi, conform unor surse), capabile ca în 15 minute să atingă centrele industriale ale Uniunii Sovietice, inclusiv Moscova. Regimul sovietic condus de secretarul general al CC al PCUS din epocă, Nikita Hruşciov, a trimis, ca măsură
