Dialogul Est-Vest cu conotaţiile istorice, culturale, sociologice de rigoare este un teren vast, plin de capcane, pe care Teatrul Naţional din Cluj şi managerul său Mihai Măniuţiu nu şi l-au propus când au stabilit acest generic pentru ediţia din acest an a Întâlnirilor internaţionale. Poate nu era cazul, şi pentru că globalizarea şi europenizarea ne îndeamnă mai degrabă la comuniune, lăsând diferenţele pe seama specificului naţional, implicat şi el în acest dialog în alţi termeni. Vrem, nu vrem, cum spunea şi o colegă, fondul cultural comun prevalează în Europa secolului XXI şi în lume, spiritul planetar fiind mai apropiat ca viziune omului postmodern decât acela individual. Aşa încât conclavul de teoreticieni şi artişti de la Cluj, regizori, dramaturgi, scriitori, critici nu s-a ostenit în discuţii sterile despre cum sunt esticii şi ce-i deosebeşte pe vestici de ei, care sunt diferenţele de tradiţie, şcoală, stil în teatru (putea la fel de bine fi vorba de Nord şi Sud), lăsând nuanţele pentru studiul individual pentru care bibliografia s-a îmbogăţit cu numeroase cărţi scrise sau doar traduse şi lansate la Cluj cu acest prilej.
Ne-am concentrat cu toţii, în schimb, asupra produsului colaborării dintre Est şi Vest rezultat din acest proiect, respectiv spectacolele realizate cu trupa Teatrului „Lucian Blaga“, principala şi cea mai mare beneficiară a Întâlnirilor... de regizori invitaţi. Ei, actorii, în mare parte tineri, ai acestei trupe bine articulată, au dus cu profesionalism şi devotament greul acestor patru seri, în care au trecut de la un text la altul, de la un stil la altul, dovedind adaptabilitate şi disponibilitate maximă. Şi profitând, vreau să sper.
Spectacolul cu Idiotulde F.M. Dostoievski, în adaptarea şi regia danezei Anna Stigsgaard, a fost creat, după mărturisirile regizoarei, în virtute