Uniunea Europenă a Studenţilor se întruneşte, miercuri, în oraşul cipriot Limassol, la o convenţie bianuală la care vor dezbate problema reducerilor bugetare din educaţie, informează The New York Times.

Discuţia este una necesară în condiţiile în care guvernele multor ţări din Uniunea Europeană, printre care şi cel din România, au tăiat foarte mult din fondurile ce ar fi trebuit să fie direcţionate spre educaţie.

"Oare guvernele nu observă că, din cauza reducerilor, noi nu vom putea ieşi din criză mai puternici şi mai competitivi?", se întreabă purtătorul de cuvânt al Uniunii Europene a Studenţilor, Rok Primozic.

"Vrem ca guvernele şi Uniunea Europeană să investească mai mult în educaţia superioară, în training şi în tineri în general", a adăugat Primozic.

Raportul Comisiei Europene pe educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, făcut public în luna octombrie, arată că guvernele văd situaţia altfel. Din dorinţa de a reduce deficitul bugetar, 16 state din Uniunea Europeană au ales să reducă sau să îngheţe salariile profesorilor.

România se află în rândul celor 16 ţări care au recurs la această soluţie de criză. Decizia de îngheţarea a salariilor a fost urmată de serii de proteste ale cadrelor didactice în toată ţara. Abia în luna iunie a acestui an, guvernul a decis o majorare a salariilor bugetarilor cu 8%, măsură, insuficientă, însă.

Alături de România, în lista celor 16 state se află şi Grecia care a redus salariile profesorilor cu 30% şi Irlanda care a tăiat cu 13% salariile profesorilor abia intraţi în profesie, ceea ce a descurajat şi mai mult intenţia tinerilor de a urma o carieră educaţională.

Asociaţia Universitară Europeană (The European University Association - EUA) explică cum această situaţie generează un trend perturbator. Dacă se iau în considerare reducerile bugetare din Euro