Cu ocazia săptămânii securităţii alimentare, diverse ONG-uri internaţionale au decis să sensibilizeze lumea despre risipa de hrană care se face de la producător la consumator.

În timp ce la nivel mondial 870 de milioane de persoane suferă de malnutriţie, aproape un miliard şi jumătate de persoane sunt supraponderale şi 500 de milioane chiar obeze. Cum notează ziarul francez Libération, "acestei repartizări injuste a hranei i se adaugă şi o obezitate de tip nou, cea a pubelelor noastre".

30 la sută din mâncarea pe care o cumpărăm anual sfârşeşte la coşul de gunoi! În fiecare an 1,3 miliarde de tone de alimente sunt aruncate în lumea întreagă, echivalentul a aproape jumătate din producţia mondială de cereale. În Nord se aruncă pentru că acolo se produce şi se cumpără prea mult, în Sud pentru că acolo recoltele de strică înainte să fie culese şi când sunt culese n-au unde să fie stocate. Cifrele nu sunt inventate de vreun ONG ci apar în ultimul raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru alimentaţie şi agricultură.

Cine ce aruncă? Câtă mâncare se aruncă de exemplu în Franţa ? Răspunsul este uluitor : 260 de kilograme de hrană pe an şi pe cap de locuitor. Mare parte din mâncare se pierde în timpul etapelor de producţie, de transport, de stocare şi de transformare. Peste o sută de kilograme pe cap de om şi pe an se aruncă însă în pubele, cele ale cetăţenilor sau ale restaurantelor.

Responsabilul acestei risipe este ... toată lumea: producătorul - victimă a condiţiilor meteo - apoi distribuitorul, transportatorul, marile magazine, vânzătorii din pieţe, şamd. Raionul de fructe şi legume este cel în care se risipeşte cel mai mult şi în parte din cauza mofturilor consumatorului care refuză să cumpere mere pătate sau piersici mai moi.

ONG-urile mobilizate să-i educe pe cetăţeni sunt de părere că se poate salva, în parte cel puţin, din mâ