Alegerea celor 10 vicepreşedinţi ai PPE dintre cei 14 candidaţi, în condiţiile în care Wilfried Martens e unicul candidat la preşedinţia PPE, precum şi lansarea procedurii de selecţie a candidatului popular la preşedinţia CE după 2014 reprezintă principalele elemente ale Congresului de la Bucureşti.
De asemenea, la Bucureşti va fi lansat şi un nou manifest al PPE, document în care sunt trasate liniile directoare pentru activitatea formaţiunii europene, manifestul precedent datând de acum 20 de ani, de la congresul de la Atena din 1992.
Actualul preşedinte al PPE, belgianul Wilfried Martens, în vârstă de 76 de ani, lider al formaţiunii populare încă din 1992, este singurul candidat la această funcţie.
Practica prevede ca acesta să desemneze după alegere un candidat pentru funcţia de secretar general al PPE, care să fie validat apoi de Congres. Secretarul general în funcţie, Antonio Lopez-Isturiz, va fi probabil cel desemnat de Martens şi pentru următorul mandat de trei ani.
Ceva mai mult suspans va fi în privinţa celor 10 posturi de vicepreşedinte PPE, pentru care s-au înscris 14 candidaţi, printre care şi românca Anca Boagiu, fost europarlamentar şi ministru al transporturilor şi integrării europene din partea PDL.
Potrivit unor surse oficiale PPE, Boagiu are mari şanse să obţină una dintre cele 10 funcţii de vicepreşedinte, deşi printre concurenţii săi se numără nume sonore cum ar fi comisarul european pentru Piaţă Internă şi Servicii, francezul Michel Barnier, comisarul european pentru Politică Regională, austriacul Johannes Hahn, comisarul pentru industrie, italianul Antonio Tajani, vicepremierul şi şeful diplomaţiei din Cehia, Karel Scharzenberg, sau fostul comisar european pentru educaţie, slovacul Jan Figel.
Ceilalţi contracandidaţi ai Ancăi Boagiu sunt Rumina Jeleva, din Bulgaria, suedezul Tobias Billstrom, irlandeza L
