După referendumul de revocare a preşedintelui din 29 iulie, ziua de miercuri, 17 octombrie, a fost cea mai agitată din punct de vedere electoral din ultimele luni: ziua în care a început în mod deschis, deşi în afara oricărui cadru legal, campania pentru alegerile legislative din 9 decembrie. În aceeaşi zi, la Bucureşti se încheia întâlnirea ALDE (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor din Europa), începea congresul PPR (Partidul Popular European) iar USL îşi lansa candidaţii pe Stadionul Naţional, în faţa câtorva zeci de mii de participanţi (organizatorii vorbesc de pes-te 70.000). Şi niciunul din cele trei evenimente nu a fost întâmplător: pentru a contracara politic congresul PPE, liberalii au reuşit să organizeze în acelaşi timp o acţiune ALDE, iar pentru contracararea mediatică a evenimentului ARD-PDL, USL a mizat simbolic pe mobilizarea aderenţilor, a "poporului", în faţa spectacolului de la Palatul Parlamentului. Şi, pentru a contracara, tot simbolic, celebra "foaie de drum" în 11 puncte pe care Jose Barroso i-a înmânat-o lui Victor Ponta imediat după suspendarea lui Traian Băses-cu, primul-ministru român a anunţat că va cere preşedintelui Comisiei Europene, într-o scrisoare în 8 puncte, să sprijine România. Deloc întâmplător, al optulea punct cere membrilor Comisiei să nu se implice în campania electorală din România.

Şi parcă pentru a favoriza mesajul USL, liderul informal al Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Laszlo Tokes, a ţinut să facă, în marja congresului PPE, declaraţii privind "o descentralizare" a României, care să ducă în final la "un sistem de federalism", cerând în acelaşi timp ca sumele provenite din atribuirea Premiului Nobel pentru Pace către UE să fie utilizate pentru rezolvarea problemelor minorităţilor.

Ori, în condiţiile în care referendumul pentru revocarea preşedintelui a arătat deja că Transilvania rămâne arbitrul po