Ar fi gresit sa spunem ca, in plina campanie, PNL culege ciurucuri. Le culege Crin Antonescu personal si cam pe cont propriu. Altii chiar stramba din nas, cand vad ce recolteaza seful lor de partid.
Ludovic Orban s-a pronuntat, lui Tariceanu i s-a parut ciudat, dar si altii au privit destul de patrat, cand au vazut ca locurile eligibile se negociaza ca la talcioc cu te miri cine, in timp ce liberalii vechi si recunoscuti vor ramane cu ochii in soare, afland ca biletele bune tocmai s-au vandut.
Victor Ciorbea, taranistul resapat
Daca era ceva de capul lui, Ciorbea ar fi avut ocazia sa se afirme de sapte ori pana acum. S-a afirmat, ce e drept, ca lider de sindicate. Acolo, ajunge sa strigi "huoooo!", ca sa iesi in frunte.
Dar nimeni nu striga "huooo!", fara sa ravneasca la mai mult. Domnul Ciorbea a ravnit la primarie, unde n-a stat decat putin, atat cat trebuie, pentru ca, dand din coate printre taranisti, sa plonjeze direct in Palatul Victoria.
Astazi, nu se indoieste nimeni ca numai guvernarea Ciorbea a dus CDR la pierzanie, zdrobind partidul si lasandu-l sa se imparta in trei aripioare, corespunzatoare celor trei pretendenti, care ravneau la sefia a ce a ramas, dupa ce nu mai ramasese nimic.
Calare pe o aripioara cam nerecunoscuta de justitie, domnul Ciorbea poposeste in ograda domnului Antonescu, exact in preajma alegerilor si cu scopul precis de a insfaca un loc eligibil, care conform statutului ar fi trebuit sa-i revina unui liberal vechi.
In fond, este problema liberalilor daca accepta sau nu un taranist ratat si aterizat pe pista lor. Este totusi normal sa ne intrebam, despre cel care a prabusit un guvern si a zdrobit un partid, cu ce folos pentru tara se va tolani acum in fotoliile liberale ale viitorului Parlament.
Cu un singur folos: atunci cand se va da semnalul,
