În termeni tehnici i se spune “abuz sexual asupra minorilor”. În termeni umani i se spune monstruozitate. Din cei 672 de copii care au suferit asemenea nenorociri, conform statisticii pe anul 2011 şi începutul lui 2012, patru aveau vârste între 1 şi 2 ani. Cum s-ar putea explica aşa ceva? În termeni tehnici i se spune “abuz sexual asupra minorilor”. În termeni umani i se spune monstruozitate. Din cei 672 de copii care au suferit asemenea nenorociri, conform statisticii pe anul 2011 şi începutul lui 2012, patru aveau vârste între 1 şi 2 ani. Cum s-ar putea explica aşa ceva?
Cel mai mare rău care se poate face este cel împotriva unui copil. Iar violul este aproape la fel de sinistru ca şi moartea. Un copil abuzat sexual va fi afectat toată viaţa. Practic, este un om distrus afectiv.
Cifrele reci ale Direcţiei Generale de Protecţie a Copilului arată că între 1 ianuarie 2011 şi 30 martie 2012, adică în 15 luni, au fost înregistrate 672 de cazuri de abuz sexual asupra minorilor. Dintre aceştia, 402 au vârste sub 13 ani, iar patru dintre ei nu împliniseră doi ani în momentul în care s-a petrecut nenorocirea.
Şi mai îngrijorător este faptul că pe tot parcursul anului 2011 s-au înregistrat 512 cazuri, iar în primele trei luni ale anului 2012 se comiseseră deja 160 de asemenea fapte îngrozitoare. Este posibil ca statisticile să arate pentru finalul anului 2012 un record în acest domeniu sinistru. Matematic, dacă într-un trimestru sunt 160 de cazuri, în patru trimestre, adică până la finalul anului, ar putea fi 640.
Sociologii consideră că cifrele menţionate mai sus nu sunt decât vârful icebergului, deoarece numărul real al cazurilor este mult mai mare. Cei mai mulţi copii evită să se plângă de asemenea nenorociri, de frică sau de ruşine.
Şi mai grav este că majoritatea acestor evenimente se petrec în sânul familiei. Mai precis, din 672 de cazuri, 367
