Popularii europeni au votat ieri, la Bucureşti, un nou program politic, după ce ultimele schimbări fuseseră operate la congresul din Atena, în urmă cu 20 de ani. Şi-au ales o nouă conducere, însă şi-au reconfirmat liderul, iar în privinţa României au spus, în aproape toate limbile UE, că statul de drept nu poate fi pus la îndoială.

Referirea e mai mult decât evidentă: criza politică din această vară a pus la grea încercare democraţia din România, iar intervenţia energică a instituţiilor europene a restabilit statul de drept. Mesajele-cheie s-au referit la ce va face PPE şi ce politici va susţine, la nivel politic, în timp ce economiile Europei sunt lovite de criză, cum va arăta viitorul candidat al popularilor europeni pentru conducerea Executivului de la Bruxelles. Discursul gazdei era oarecum previzibil. Preşedintele PDL Vasile Blaga a deschis oficial Congresul PPE. „Este o onoare pentru noi, românii, să fim gazda unui eveniment de această amploare în Europa. Vreau să mulţumesc PPE şi Comisiei Europene pentru sprijinul puternic acordat democraţiei în această vară şi pentru contribuţia constantă la consolidarea statului de drept. Organizarea Congresului PPE la Bucureşti este expresia încrederii în durabilitatea democraţiei în România", a spus Blaga. Kelemen Hunor din partea UDMR, membru al PPE, a spus că România nu doreşte să fie izolată de UE, dar „bezna comunistă" a însemnat şi că democraţia trebuia construită din temelii în această ţară.

NU SE POATE ÎN UE FĂRĂ STAT DE DREPT

Preşedintele PPE, Wilfried Martens, fostul premier belgian în vârstă de 79 de ani care a mai candidat pentru încă un mandat la şefia PPE, a punctat dedicaţia pentru România: „Mă bucur foarte mult că ţinem Congresul PPE la Bucureşti pentru a apăra valorile noastre fundamentale: libertate, democraţie, statul de drept, responsabilitate şi solidaritate. Această realizare nu trebui