Textul ce invocă un blestem scrijelit pe o tăbliță din plumb, descoperită de doi arheologi în anticul Apulum în 2007, a fost descifrat de un specialist de la Budapesta. Artefactul va fi expus la Muzeul Național al Unirii.

Scrisă în latina cursivă pe ambele fețe, tăblița din plumb pe care apare blestemul a fost descoperită în 2007, sub un schelet într-un mormânt roman de pe Dealul Furcilor din Alba Iulia. Piesa datează din secolul II d. Hristos.

Mesajul artefactului a fost descifrat după cinci ani de la descoperire de către reputatul speciaslist Gh. Nemeth de la Budapesta și publicat împrenă cu arheologul George Boungru într-una dintre cele mai bune reviste stiințifice de profil din Germania. „Structura piesei noastre conține 22 de linii, lipsindu-i atât începutul cât și partea sa finală. Probabil că începutul piesei conținea formula: defigo sau depono, care înseamnă a prinde, a înfige“, spune arheologul George Bounegru.

Autorul blestemului nu este cunoscut, nici motivul. Așa că este deschisă calea speculațiilor între istoricii cae studiază perioada romană. „Nu cunoaștem motivul blestemului, asta dacă el a fost cumva menționat pe tăbliță! „Termenul „nomen“ este echivalent în unele înscrieri similare cu părți ale corpului (cap, inimă, limbă), iar în alte cazuri, probabil și la tăbșița de plumb de la Apulum, este identificat cu numele persoanei blestemate“, este de părere George Bounegru, cel care a descoperit piesa în echipă cu arheologul Ilie Lascu, ambii de la Muzeul Național al Unirii.

Mesajul este scrijelit cu litere din latina cursivă

Cel mai probabil textul din vechime se face „auzit“ după cum urmează: „Șterge-s-ar numele lui“. Din partea păstrată se pot citi numele în forma genitivă (-es) a șapte femei: Clianes, Iulies, Valeries, Flavies Iulies, Aurelies,Iulies, Valeries“.

Mortul, „poștaș“ între oameni