Congresul PPE, desfăşurat timp de două zile în România la Palatul Parlamentului, a însemnat o reuniune a unei grupări politice care nu îşi poate aroga dreptul de a reprezenta, ea singură, Uniunea Europeană. A fost, aşadar, o reuniune cu caracter mai curând privat al unei entităţi încă majoritare în Uniunea Europeană, dar în plin proces de regândire ideologică a unei strategii în măsură să-i menţină, cât de cât, poziţiile care i se clatină în mai multe ţări europene. Inclusiv, după cum se ştie, în România, unde Congresul PPE a fost găzduit de Traian Băsescu din motive asupra cărora nu ne-am propus să stăruim. Vom insista, în schimb, asupra faptului că în pofida evidentei degringolade a popularilor europeni, Mihai Răzvan Ungureanu şi Laszlo Tokes fac eforturi să-şi înghesuie partidele pe care le conduc în PPE.

Fostul premier, Mihai Răzvan Ungureanu, a făcut cunoscut că în zilele care urmează partidul său, Forţa Civică, demarează procedura statutară de verificare a capacităţii formaţiunii în fruntea căreia s-a instalat pentru a deveni membru al PPE.

“Sper din tot sufletul ca în termenul descris de regulamentul de extindere al PPE să avem din partea României încă o formaţiune politică membră a celui mai mare club politic din Uniunea Europeană”. Mihai Răzvan Ungureanu a făcut această declaraţie în faţa ziariştilor, fără să se întrebe nicio clipă dacă acest demers slujeşte interesului naţional sau în ce măsură este pe placul românilor, mulţi la număr, umiliţi de presiunile grosolane ale PPE, care le-au aruncat la gunoi voturile de la referendum. Cu siguranţă, răspunsul va veni, fără echivoc, în 9 decembrie.

Pe holurile Parlamentului, la congresul cu pricina, la care a fost şi el invitat, Laszlo Tokes le-a spus ziariştilor că Partidul Popular Maghiar din Transilvania a înaintat, la rândul său, cererea de aderare la PPE. Dar, mult mai surprinzăto