Recent, în Capitală, au avut loc trei importante reuniuni de hepatologie: al XXII-lea Congres al Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului (ARSF), al doilea Congres româno-francez de hepatologie şi al treilea Curs balcanic precongres. Concluziile ştiinţifice sunt formulate de dl prof. dr. Mihai Voiculescu, preşedintele Congresului, în interviul realizat de dna dr. Maria Dragotă, iar relatarea este semnată de dna dr. Mariana Mihăilă.
Capitala a găzduit, recent, trei importante reuniuni de hepatologie: al XXII-lea Congres al Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului, al doilea Congres româno-francez de hepatologie şi al treilea Curs balcanic precongres, organizate de Institutul Clinic Fundeni (Clinica de medicină internă), Asociaţia Română pentru Studiul Ficatului şi Fundaţia „Acad. Marin Voiculescu“. Temele reuniunilor, la care fost prezenţi specialişti de marcă din ţară şi străinătate (SUA, Canada, Italia, Germania, Franţa, Austria etc.), au vizat actualităţile în managementul infecţiilor cu virusurile hepatitice B, C şi D, al cirozei hepatice, al steatozei hepatice non-alcoolice şi al carcinomului hepatocelular. Pe lângă relatarea semnată de dna dr. Mariana Mihăilă, cu detalii „tehnice“ privind reuniunea de la Bucureşti, pe care o publicăm alăturat, ne-am adresat dlui prof. dr. Mihai Voiculescu, preşedintele Congresului, cu rugămintea de a formula concluziile Congresului. – Care au fost principalele teme dezbătute la Congresul naţional de hepatologie? – Anul acesta, lumea hepatologică s-a implicat în cele trei evenimente pe care le-am organizat: ediţia a XXII-a a Congresului ARSF, al doilea Congres româno-francez şi al treilea Curs balcanic precongres, reunite în aceeaşi perioadă. Ele au fost necesare pentru a clarifica o serie de probleme care s-au conturat în ultima vreme în lumea hepatologică. Prima şi poate cea mai importantă este terapia i
