Solidaritatea, democraţia şi criza au fost principalele subiecte abordate de liderii politici în discursurile din cadrul congresului Partidului Popular European (PPE), care a avut loc zilele trecute la Bucureşti.
Domniile lor au subliniat nuanţat că Uniunea Europeană (UE) se află într-un moment de "cotitură", "decisiv" privind viitorul, iar soluţia unanimă de supravieţuire, atât în faţa crizei interne, cât şi a concurenţei statelor emergente o reprezintă "mai multă Europă", slogan sub care s-a şi desfăşurat întreaga manifestare.
Integrarea mai profundă, atât din punct de vedere economic, cât şi politic, reprezintă un răspuns la ameninţarea tendinţelor populiste şi extremiste care şi-au făcut apariţia pe scena politică europeană, dar şi o modalitate de a recâştiga încrederea cetăţenilor, potrivit popularilor europeni, care au văzut în obţinerea premiului Nobel de către UE pentru pace un imbold şi un "catalizator" pentru continuarea proiectului european.
Dincolo de dorinţa comună de aprofundare a integrării păstrând ca baze principiile solidarităţii şi democraţiei, cei mai mulţi dintre liderii populari au adus în atenţie probleme ale statelor sau instituţiilor pe care le reprezintă.
Jean Claude Mignon, preşedintele Consiliului Europei, a amintit de încălcarea drepturilor omului în Ucraina, unde fostul premier Iulia Timoşenko este în închisoare, Ricardo Migliori, preşedintele Adunării Parlamentare a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a făcut apel la cooperarea cu statele din regiunea Mediteranei, iar preşedintele Armeniei Serj Sarksian a adus în discuţie conflictul din Nagorno-Karabah şi recentul conflict diplomatic cu Ungaria pe aceeaşi temă.
Premierul Vlad Filat a reiterat dorinţa Republicii Moldova de a încheia acorduri de liber schimb şi de liberalizare a vizelor cu UE, iar preşedintele georgian Mihail Saak
