Ce a vrut și ce a dorit să demonstreze USL cu Marea Adunare de pe Arena Națională mi-e greu să înțeleg. Ca efect mobilizator asupra electoratului (printr-o demonstrație de forță), așa cum a arătat și Cristian Teodorescu, evenimentul a fost organizat prea devreme: peste o lună și jumătate, circul va fi uitat. Dacă a încercat să le arate liderilor europeni Barroso, Merkel & restul că ”poporul nu-i vrea” (pe cei pe care îi susțin în România), iar au dat-o în bară. Aceeași lideri europeni au rămas și rămân insensibili la marile mitinguri din Grecia, Spania, Anglia, Italia etc. Iar în acele cazuri a fost și este vorba de mișcări populare în cel mai deplin sens al sintagmei, nu de adunări pe bază de convocator și liste de partid.

Puse în balanță, discursurile de la Casa Poporului și cele de pe Arena Națională au, însă, un singur efect: polarizare. Recent, am afirmat că pseudo-discursul pro-european al PDL (și al ARD), conform căruia ar fi singurii reprezentanți ai ideilor europene, singurii ”acceptați” de cea mai mare parte a liderilor din UE, va avea efecte anti-europene (prin translatarea antipatiei față de anumite persoane și asupra ideilor de care fac paradă respectivele persoane).

Cu nimic mai prejos (dimpotrivă) ca efecte este și discursul liderilor USL și, în special, al lui Crin Antonescu împotriva UE. Nu mai știu în ce măsură românii sunt pro ori anti-europeni. Cu siguranță însă sunt suficienți cei care, fără a fi anti-europeni, sunt deranjați sau critici față de actualele politici și actualii lideri ai UE. Însă e o diferență majoră între a fi critic față de anumiți lideri și anumite politici ”la modă” în UE (la loc „de cinste” fiind austeritatea, dar și modelul european federativ propus de Barroso & Merkel, în care se diluează, până la dispariție, nu doar suveranitatea statală, dar și cea populară) și a fi anti-european. O diferență pe care Antones